În general, tindem să credem ce e mai bun și mai frumos despre copiii noștri. Și uneori, omitem semne cum că aceștia ar experimenta ceva negativ, din dorința noastră de a-i ști bine și sănătoși. Devine greu să observăm sau chiar să admitem că există posibilitatea ca ei să experimenteze depresie, anxietate sau alte dificultăți. 

Dar statisticile ne spun diferit – aproape 1 din 5 oameni vor experimenta un episod depresiv cel puțin o dată în viață. Pentru unii apare o singură dată, dar de cele mai multe ori episoadele repar sau chiar devin ceva recurent, pe tot parcursul vieții. 

 

Cum observăm depresia la copii?

În primul rând este nevoie să ne detașăm pentru un moment și să ne dăm seama că depresia copilului nu este despre noi, nu este vina noastră și că este important să ne concentrăm pe a-i susține, cum putem noi mai bine să înțeleagă și să gestioneze ce li se întâmplă. 

Când suntem pregătiți să observăm, ne uităm la două lucruri în mod principal – stare de spirit joasă și un nivel scăzut de interes sau bucurie în a face activități. Dacă observați aceste două manifestări pe o perioadă mai lungă de două săptămâni, este timpul să încercăm să observăm mai îndeaproape. 

 

Care sunt următoarele manifestări?

–       Scădere sau creștere în greutate semnificativă

–       Program de somn modificat (dormit prea puțin sau prea mult decât în mod normal)

–       Stare de agitație sau stare mult prea lentă decât de obicei

–       Oboseală sau lipsă de energie chiar și atunci când nu este un motiv aparent pentru ea

–       Scăderea nivelului de concentrare sau inabilitatea de a lua o decizie

–       Sentimentul de lipsă de valoare proprie sau vină exagerată

Dacă cel puțin trei manifestări din lista de mai sus apar la copil în aceeași perioadă, este posibil să experimenteze depresie. 

 

Cum ne dăm seama că manifestările sunt de fapt depresie și nu o perioadă mai proastă?

 În general, este destul de greu să diagnosticăm depresia. Mai ales să facem diferența dintre o perioadă mai dificilă sau stresantă și simptome depresive. De aceea, trebuie să punem simptomele într-un context.

În primul rând, cel puțin una dintre manifestări trebuie să fie legată de stare de spirit generală sau lipsă de interes ca să ne putem duce spre un diagnostic de depresie. 

 De asemenea, este util să ne uităm la cum afectează aceste simptome viața de zi cu zi a copilului – Îi afectează viața socială? Dar viața academică, viața de familie? Interferează aceste simptome cu activitățile de zi cu zi ale copilului?

Este important să analizăm și contextul de viață. De exemplu dacă copilul suferă de altă afecțiune sau este sub un tratament medicamentos, acest lucru poate simula simptome depresive. De asemenea, este important să nu confundăm depresia cu sentimentul de pierdere sau doliu, dacă copilul a suferit o pierdere în ultimul timp. 

Cu toate acestea, este nevoie de o atenție sporită atunci când încercăm să diagnosticăm depresia și să apelăm la un specialist pentru a ne confirma ipoteza. Cele prezentate mai sus sunt un ghid util pentru a ne ajuta să observăm diverse manifestări la copilul nostru dar nu reprezintă o listă fixă, după care se poate face un diagnostic sigur. 

Ce ne mai ajută este să încercăm să înțelegem ce cauzează depresia, cum apare și de ce. Mai jos, am alcătuit o listă de cauze comune. 

 

Care sunt cauzele depresiei la copii?

Una din principalele cauze ale depresiei descoperite până în ziua de astăzi este predispoziția. Uneori, depresia apare și se transmite în familie. Există anumite tipuri de personalitate care tind să se îngrijoreze mai mult sau mai des de exemplu care tind să dezvolte simptome depresive mai des. Mai mult, dacă unul dintre părinți sau persoane de atașament ale copilului au un tip de personalitate mai sever, rece sau chiar critic, acest aspect poate determina o creștere a predispoziției pentru depresie. De asemenea, uneori condiția de trai, mediul unde familia trăiește și își desfășoară activitatea pot accentua simptomele depresive. 

O a doua cauză principală este determinată de factorii declașatori. Factorii declanșatori sunt alcătuiți din evenimente sau situații care apar în viața copilului care declanșează direct un episod depresiv. Aceste evenimente pot fi șocante sau greu de gestionat pentru un copil. De exemplu poate apărea un deces, boală, probleme la școală sau probleme de familie. În orice caz un eveniment șocant sau trist nu va declanșa automat un episod depresiv. Dar este util atunci când încercăm să ne dăm seama dacă este vorba despre depresie să observăm cumulul de manifestări, evenimente, trăiri, pentru a lărgi perspectiva și a ne da seama mai bine și din mai multe surse despre ce este vorba. 

 

Cum tratăm depresia?

Există un ocean de informații despre depresie pe internet, în cărți, în reclame, filme și chiar și în cercul nostru social. Uneori poate deveni prea mult și prea complicat și nu știm ce să alegem sau chiar ce ține de noi să facem pentru a-i ajuta pe copiii noștri.

 

Deci ce pot face familiile sau prietenii copilului care suferă de depresie?

În primul rând este important să fim acolo pur și simplu pentru copil, fără a o lua personal, ca un eșec personal sau ca ceva ce ținea de noi să facem diferit. Să încercăm, pe cât posibil, să nu renunțăm la a susține copilul și a nu ne arăta sătui de situație și iritați de starea lor. Ar fi utilă o atitudine de căldură, blândețe, răbdare și să ne păstrăm speranța că lucrurile se vor ajusta în timp.

De asemenea, ajută să oferim mici ajutoare de zi cu zi care să îi susțină atunci când lucrurile devin prea greu de dus pentru ei – putem prelua noi ceva ce ei în mod normal ar putea face cu ușurință dar acum pare că le produce stres sau oboseală.

Sigur că în cazul în care nu apare nicio îmbunătățire a stării după o perioadă de timp se recomandă activități de consiliere, activități sportive plăcute, sau materiale de self-help pe care le pot accesa de acasă. 

Pentru situații în care starea de depresie se prelungește se recomandă terapie, consiliere de grup sau individuală în care copilul este expus la un mediu sigur în care lucrează cu un profesionist pentru a-și descoperi resursele proprii cu care să își înțeleagă și să depășească episodul depresiv.

Există, de asemenea și tratament medicamentos pentru cazuri de depresie clinică severă, pentru care copilul este consiliat de un psihiatru. 

 

Ce resurse oferă C.L.A.R.?

În lucrul meu cu copiii din C.L.A.R. am observat că un mediu sigur, în care copiii se simt în siguranță și importanți este una dintre soluțiile eficiente pentru a susține un copil care trece printr-un episod depresiv. Mai mult, în grupurile C.L.A.R. ei experimentează relații terapeutice, în care comunică și se exprimă autentic și sunt ajutați, ascultați și apreciați și de alți membri de vârsta lor. Ei reușesc să acceseze experiențe de conectare emoțională profundă cu ei și cu ceilalți și învață noi metode prin care să se pună în valoare în cercurile lor sociale și academice. 

 

Psih. Iunia Moldoveanu

 

Academia C.L.A.R. creează un mediu de securitate, conectare și valorificare necondiționată pentru copiii și scopul nostru este de a le susține dezvoltarea. Află mai multe detalii aici:

Metoda C.L.A.R. pentru copii