Stresul se definește ca efortul de adaptare la cerințele mediului iar uneori acest efort este prea mult pentru resursele noastre. În interior, acest efort se simte ca un discomfort prin care putem înțelege un gând repetitiv, o emoție amplificată și stimulată pe termen lung dar și un fel anume de a percepe propria persoană, lumea, viitorul. De obicei, acestea sunt efectele unor nevoi emoționale neglijate.

 

Cuvântul stres este folosit ca un termen umbrelă pentru diverse stări și atitudini iar faptul că nu înțelegem sistemul care-l generează, poate fi foarte demotivant în căutarea soluțiilor. Învățăm să trăim cu el și să ne reducem din bucuria vieții. Vă propunem să descoperim ce se află sub această umbrelă nediferențiată pe care o numim stres. Este îngrijorare, frică, anxietate, furie? Este mult mai simplu să ne descurcăm cu emoțiile noastre odată ce le înțelegem mai bine.

 

Ce emoții se află în spatele stresului?

Frica și anxietatea

Ca emoții în spatele stresului poate fi frica, furia, dar am văzut și vinovăție, rușine sau tristețe.

Îngrijorarea apare ca proces mai mult la nivel cognitiv, mental, dar frica este o emoție instinctivă, care apare în mod natural atunci când percepem un pericol. Frica este un răspuns de supraviețuire și sunt motive științifice solide pentru care este necesar să o simțim. Fiecare persoană are anumite tipuri de reacție de frică:

  • Fugă – Fugim de pericol dacă avem ocazia, îl evităm cu orice preț
  • Luptă – Atacăm pericolul cu toată forța pentru a încerca să îl eliminăm
  • Îngheț – Ca o ascundere – O reacție folositoare când suntem în fața unui pericol imprevizibil
  • Supunere – Când suntem într-o relație mai apropiată cu persoana care reprezintă un pericol, e posibil să alegem să ne conformăm, dintr-o teama de respingere sau dacă suntem dependenți de persoană, așa că ne reprimăm răspunsul emoțional

 

Ce este anxietatea?

Atunci când frica devine un răspuns des pentru noi, când devine excesiv și fără un motiv foarte vizibil și începe să ne afecteze calitatea vieții sau chiar ne împiedică din a face ceea ce trebuie să facem sau ce ne dorim să facem, atunci frica devine anxietate.

 

Tristețea și depresia

Tristețea apare ca o reacție normală, trecătoare, pe când depresia ne afectează sistemul psihic pe termen lung și nu dispare de la sine. Atunci când nivelul de stres din viața noastră nu este gestionat sănătos, sau devine prea copleșitor, este posibil să contribuie la episoade depresive, apăsătoare, letargice. Depresia este un răspuns emoțional permanent, irațional, confuz și nesatisfăcător care te va ține blocat într-o lume paralelă, plină de neputință și pericole imaginare.

Metoda C.L.A.R. propune folosirea tristeței ca GPS pentru bucurie. Trăind-o și lăsând-o să ne ghideze spre ce avem nevoie.

Rușinea și inferioritatea

Rușinea apare ca o reacție normală atunci când simțim că nu aparținem, că nu atingem un standard și ne poate scădea stima de sine. În schimb, rușinea poate apărea ca un răspuns la stres, dacă de exemplu se abordează subiecte tabu, sau ne supunem la “ce va zice lumea dacă…”. Rușinea este normală, dar dacă stresul excesiv ne provoacă o stare permanentă de inferioritate, atunci poate deveni problematică și ne poate împiedica din a ne atinge obiectivele sau a duce o viață echilibrată. Inferioritatea este un răspuns emoțional permanent, irațional, confuz și nesatisfăcător care te va ține blocat într-o lume paralelă în care tu nu exiști, nu contezi și nu ai valoare.

Metoda C.L.A.R. propune folosirea rușinii ca GPS pentru obținerea plăcerii.

Vinovăția și culpabilitatea

Vinovăția este normală și o reacție sănătoasă atunci când observăm că am încălcat unele standarde morale sau etice sau am încălcat limitele sau drepturile altor persoane. Ea însă poate deveni copleșitoare și automată, ducând la culpabilitate. Culpabilitatea nu mai are legătură cu limitele, ci reprezintă o reacție de vinovăție chiar și atunci când responsabilitatea noastră nu este evidentă. Culpabilitatea este un răspuns emoțional permanent, irațional, confuz și nesatisfăcător care te va ține blocat într-o lume paralelă în care tu ești tot timpul vinovat, prizonier într-un sistem inconștient de autosabotare și autopedepsire.

Metoda C.L.A.R. propune folosirea vinovăției ca GPS pentru obținerea semnificației.

Furia și reactivitatea

Furia este una din emoțiile cele mai activatoare, ea aducând reacții corporale puternice: senzații de tensiune musculară, bătăi rapide ale inimii, senzație de căldură, înroșirea feței, creșterea ritmului respirației. Ignorată sau neascultată, furia poate duce la reactivitate, adică la starea de enervare și reacție chiar și atunci când nu avem o cauză corespunzătoare. Iritabilitatea este un răspuns emoțional agresiv, permanent, irațional, care apare ca reacție la orice stimul și care te va ține blocat într-o lume paralelă, plină de ostilitate. Iritabilitatea determină automat gânduri autosabotorii și creează stres și conflicte inutile.

Metoda C.L.A.R. propune folosirea furiei ca GPS pentru obținerea contactului.

Gânduri repetitive. Îngrijorarea: dar dacă, niciodată nu o să reușesc, trebuie să fiu cel mai bun

Îngrijorarea apare ca o încercare de a evita consecințe neplăcute și aduce cu sine gânduri repetitive de genul “Dar dacă” – “Dar dacă îmi pierd locul de muncă?”, “Dar dacă mă îmbolnăvesc?”. Nimeni nu își dorește să aibă gânduri de acest fel, dar uneori este dificil să le oprim, mai ales dacă originea lor este într-o nevoie emoțională nesatisfăcută.

Pare că dacă ne gândim la problemele noastre sau dacă ne agităm în jurul lor ar fi folositor dar uneori poate fi mai mult o piedică. Să ne gândim la problemele noastre nu este același lucru cu a ne confrunta și adresa problemele.

 

Cu alte cuvinte, „nu stresul ne omoară, ci reacția noastră la el” (Hans Selye).

Ce sugerează știința că e de făcut pentru a ne reduce nivelul de stres?

Perceperea realității

Nu ar trebui să avem ca misiune evitarea stresului în totalitate, deoarece stresul este parte din viață și ce ne ajută cu adevărat este învățarea multiplelor metode de gestiune ale lui.

Exercițiile de respirație sunt folosite pentru a îmbunătăți abilitățile cognitive și de a reduce efectele negative ale stresului la adulți și copii. Meditația, yoga, sau exercițiile de respirație sunt deseori recomandate și folosite în gestiunea stresului – ele sunt benefice pentru a prelungi durata medie de viață, pentru a crește nivelul de satisfacție personală și pentru a scădea riscul de boli asociate stresului.

Soluții antistres

 

Cocktailuri senzoriale

Exerciții de percepție prezentă, exerciții fizice regulate (mai ales mersul pe jos), nutriția sănătoasă, programul de somn adecvat, locuitul într-un mediu sănătos și plăcut, viață socială activă, suport emoțional și social din partea apropiaților.

Pendularea emoțională și cognitivă conștientă

Mai mult, s-a dovedit că prin exersarea tehnicilor de reducerea a stresului și prin adaptarea stilului de viață la unul mai puțin stresant se pot evita probleme de sănătate care sunt induse de un nivel ridicat de stres: durere cronică, obezitate, migrene, diabet, probleme cardiace, hipertiroidism, ulcer gastric, pierderea părului, și altele.

Sportul este cea mai eficientă metodă de a gestiona și susține sistemul endocrin și de a media stresul.

Nevoi emoționale satisfăcute

Consilierea psihologică poate fi un instrument valoros pentru gestionarea stresului.

Prin consiliere se dezvoltă abilități de gestiune mai eficientă și productivă a problemelor cotidiene. Noi deja avem diverse tehnici prin care ne descurcăm cu ce apare în viața noastră. Dar uneori ele ba ne consumă prea multă energie, ba nu sunt prea eficiente, unele chiar ne creează alte probleme sau ne stresează prea mult rezolvarea lor. De aceea consilierea poate acționa ca o “scurtătură” pentru a ne cunoaște mai bine și a ne oferi cea mai bună soluție personalizată pentru problema noastră.

 

Ce oferă Academia CLAR ca resursă pentru managementul stresului?

 

Am creat exerciții de mindfulness speciale pentru gestionarea stresului și vi le oferim pe canalul nostru de Youtube: https://www.youtube.com/channel/UCjdgwMneR34yn5-aiAETaOQ/featured