Diferența majoră dintre o glumă inofensivă și bullying constă în efectele emoționale asupra copilului țintă. O glumă prietenoasă provoacă râs și bună dispoziție tuturor celor implicați. În schimb, bullying-ul lasă răni invizibile.

Victima poate dezvolta anxietate, frică de a merge la școală, stări de tristețe profundă sau chiar depresie. Copiii hărțuiți ajung uneori să se simtă fără valoare, izolați și neputincioși, iar dacă situația continuă, pot apărea consecințe grave precum scăderea performanțelor școlare, tulburări de somn, stima de sine scăzută și simptome fizice (dureri de cap, dureri de stomac) cauzate de stres. Da, și copii pot experimenta toate acestea.

Iar în cazuri extreme, bullying-ul prelungit a fost asociat cu comportamente de retragere socială, automutilare sau gânduri suicidare. Nu mai e nimic amuzant, nu-i așa?

Este important de reținut – chiar  și “glumele” aparent minore, dar repetate, pot eroda încrederea unui copil în sine.

Să ne imaginăm un elev care zilnic este întâmpinat cu strigătul „a venit prostu’!”. Poate prima dată ceilalți râd, însă pe termen lung, copilul etichetat astfel va ajunge să se întrebe dacă nu cumva chiar este „prost”. Repetiția creează o rană emoțională: copilul începe să creadă batjocura și să se simtă definit de ea.

Andrei, un băiat de 8 ani din București, a fost transferat la o școală nouă. După numai o lună, a început să se plângă în fiecare dimineață de dureri de burtă și refuza să meargă la ore. Motivul?

Un coleg „glumeț” îl făcea „prost” în fiecare zi, îi trântea caietele și penarul pe jos, iar Andrei rămăsese fără prieteni. În mintea agresorului poate părea o glumă – „Hei, doar râdem și noi, ce mare lucru!” însă pentru Andrei aceste fapte au însemnat umilință zilnică și anxietate.

Andrei s-a plâns tatălui însă răspunsul a venit automat și condiționat de ceea ce auzise și el la rândul lui :  „Așa e în viață, fă și tu la fel. Nu te plânge… ești băiat! Te bate cineva, îl bați și tu! ”  Această reacție arată o neînțelegere a problemei: încurajând copilul să „dea și el înapoi”, părintele ignoră suferința reală a victimei și riscă să transforme și victima într-un agresor. Andrei nu avea nevoie de „întărire” să riposteze, ci de sprijin emoțional și o soluție pașnică din partea adulților.

Dinamică victimă–agresor. Adesea, bullying-ul apare într-un context de grup, cu roluri clare: agresorul (sau agresorii), victima și martorii. Agresorul profită de o poziție de putere – poate este mai robust fizic, mai popular sau pur și simplu mai vocal, dominând grupul.

Mulți agresori par încrezători și puternici, însă psihologii ne spun că nu e întotdeauna așa – unii copii devin agresori tocmai pentru că au insecurități și o stimă de sine scăzută, încercând să se simtă superiori prin rănirea altora.

De altfel, nu puține sunt cazurile în care agresorul  a fost la rândul său victimă a violenței (în familie sau din partea altor copii) și a „învățat” acest comportament ca pe ceva normal.  În contrast, victima se simte vulnerabilă și izolată, mai ales dacă martorii nu intervin.

Martorii au un rol uriaș: pot fie să încurajeze tacit agresorul (râzând sau ignorând), fie să ia atitudine și să ofere sprijin victimei, schimbând dinamica. Un studiu realizat de Salvați Copii în 2022 arată că  că 82%  dintre elevii români au fost martori la situații de bullying, demonstrând că majoritatea copiilor văd ce se întâmplă. Partea bună este că empatia se poate educa: putem învăța copiii să nu rămână indiferenți când văd nedreptăți.

Moment de reflecție : Observați comportamentul copilului dumneavoastră. Apar probleme de somn, coșmaruri, dureri de burtă înainte de școală sau tristețe bruscă? Acestea pot fi semnale de alarmă că este ținta unor agresiuni repetate. Cum ați reacționa dacă propriul copil v-ar spune: „Colegul meu zice că e o glumă, dar pe mine mă doare”?

Care sunt implicațiile legale ale fenomenului de bullying? Află din articolul: Ce spune legea despre bullying

 Proiectul „Violența în școală. De la problemă emoțională la soluție legală” este implementat de Asociația Academia CLAR în cadrul Programului SAVE („School Anti-Violence Ecosystem”), coordonat de Fundația World Vision România și cofinanțat de Uniunea Europeană.

Durata proiectului: 18 luni |  Valoarea grantului: 30.000 Euro

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă, exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Fundației World Vision România. Nici Uniunea Europeană și nici Fundația World Vision România nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea.