Ce este în esență bullying-ul?  O formă de abuz sau violență psihologică!

Legislația românească a făcut pași importanți în ultimii ani pentru a recunoaște și combate acest fenomen. Legea educației interzice explicit violența psihologică – bullying-ul – în spațiul școlar, alături de orice formă de violență fizică, verbală, emoțională, sexuală, culturală sau cibernetică.

Cu alte cuvinte, elevii au dreptul legal la un mediu școlar sigur, fără abuzuri. Fiecare școală este obligată să aibă proceduri clare de raportare a cazurilor și o comisie specială pentru prevenirea și eliminarea violenței în mediul educațional.

Dacă un profesor sau părinte semnalează un incident grav, conducerea școlii trebuie să îl raporteze către autoritățile relevante.

De asemenea oricine poate apela 119,  numărul unic național pentru semnalarea cazurilor de abuz, exploatare, neglijare și violență asupra copilului.  Acest număr este gratuit și este disponibil non-stop. Apelurile la 119 sunt gestionate de consilieri din Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC).

Care sunt consecințele legale pentru agresori? Pe plan disciplinar, regulamentele școlare prevăd sancțiuni pentru elevii care își hărțuiesc colegii: de la observație individuală sau mustrare scrisă, până la mutarea disciplinară la altă clasă ori chiar exmatricularea în cazurile grave.

De exemplu, insultele repetate, poreclele jignitoare, intimidările ori loviturile între elevi sunt considerate abateri grave și pot fi pedepsite conform Statutului elevului. La fel, un cadru didactic care agresează verbal sau fizic un elev comite purtare abuzivă și riscă sancțiuni disciplinare sau chiar penale.

Legea anti-bullying adoptată în 2019 (Legea 221/2019) și normele ei metodologice (2020) pun accent și pe consilierea obligatorie a agresorilor și victimelor – scopul fiind reabilitarea comportamentului și vindecarea traumei, nu doar pedepsirea.

La nivel internațional, dreptul copiilor la un mediu sigur este garantat. Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului stipulează dreptul fiecărui copil la educație într-un mediu lipsit de violență fizică sau mentală.

Bullying-ul nu face excepție, fiind recunoscut ca o încălcare a acestor drepturi fundamentale. De câțiva ani, UNESCO a desemnat prima joi din noiembrie drept Ziua internațională împotriva violenței și bullying-ului în școală (inclusiv cyberbullying), subliniind că violența școlară sub toate formele sale reprezintă o încălcare a drepturilor copiilor la educație, sănătate și bunăstare.

Deși în Uniunea Europeană nu există încă o lege unitară anti-bullying valabilă în toate statele membre, majoritatea țărilor (inclusiv România) au adoptat propriile legi și politici. La nivelul UE se fac eforturi de colaborare și schimb de bune practici, iar victimele bullying-ului grav (care intră sub incidența infracțiunilor, precum amenințare, loviri sau șantaj) beneficiază de protecție legală la fel ca orice victimă a unei fapte penale, conform directivelor europene privind drepturile victimelor.

Un caz real din România ilustrează consecințele legale dure pe care le poate atrage bullying-ul extrem: în 2023, la un liceu din Bacău, un elev de 15 ani și-a umilit doi colegi (ambii copii cu cerințe educaționale speciale), forțând pe unul dintre ei să își bage capul în toaletă, în timp ce alți colegi priveau.

Incidentul a fost filmat și publicat online, stârnind indignare publică iar agresorul minor a fost reținut de poliție pentru infracțiunea de „loviri și alte violențe”, un fapt rar dar justificat de gravitatea situația.

Ulterior, instanța l-a condamnat la un an și jumătate de internare într-un centru de reeducare (prima sentință de acest fel într-un caz de bullying din România). Acest exemplu cutremurător ne arată că „gluma” s-a transformat în faptă penală: când hărțuirea escaladează în violență fizică și umilire severă, legea intervine pentru a proteja victimele și a sancționa agresorul. Desigur, ideal ar fi ca situația să nu ajungă niciodată atât de departe – de aceea prevenția și intervenția timpurie sunt cruciale.

Moment de reflecție: Știai că în școlile din România bullying-ul este interzis prin lege? Dacă copilul tău ar fi agresor într-o astfel de situație, ai vrea să afli cât mai devreme, înainte ca lucrurile să degenereze! Iar dacă copilul tău ar fi victimă, ai cunoaște pașii legali pentru a-l proteja? Legea ne sprijină, dar noi, ca adulți, trebuie să facem primul pas – să fim atenți și să acționăm.

Cum știm că nu a fost doar o glumă? Citește și: Glumă sau bullying?

Proiectul „Violența în școală. De la problemă emoțională la soluție legală” este implementat de Asociația Academia CLAR în cadrul Programului SAVE („School Anti-Violence Ecosystem”), coordonat de Fundația World Vision România și cofinanțat de Uniunea Europeană.

Durata proiectului: 18 luni |  Valoarea grantului: 30.000 Euro

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă, exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Fundației World Vision România. Nici Uniunea Europeană și nici Fundația World Vision România nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea.