Și ce ar ajuta cu adevărat copilul

Bullyingul este unul dintre cele mai dureroase subiecte pentru un părinte.

Când copilul nostru este rănit, exclus, umilit sau agresat, instinctul este să reacționăm rapid: să protejăm, să pedepsim, să rezolvăm.

Dar, de multe ori, din dorința de a face bine, ajungem să amplificăm suferința sau să ratăm adevărata nevoie emoțională a copilului.

Bullyingul nu este doar despre comportament. Este despre relații, reglare emoțională și nevoi neexprimate.

Iată cele mai frecvente 10 greșeli pe care părinții le fac și cum putem răspunde diferit.

 1. Minimalizează experiența copilului

„Ignoră-l.”

„Așa sunt copiii.”

„Trebuie să fii mai puternic.”

Pentru un copil, bullyingul nu este „o joacă”. Este o experiență de rușine, respingere și nesiguranță, iar când minimizăm ceea ce simte copilul se simte singur, începe să creadă că exagerează și nu mai cere ajutor.

Ce ajută în schimb este să validăm emoțiile, să ascultăm fără grabă și transmitem clar mesajul “sunt aici cu tine”.

 2. Se concentrează doar pe pedepsirea agresorului

Mulți părinți caută rapid  vinovatul, sancțiunea și mai ales„dreptatea”, dar bullyingul nu se oprește doar prin pedeapsă.

Comportamentul agresiv este adesea simptomul unei dificultăți emoționale și relaționale iar ceea ce ajută este să avem limite ferme, responsabilizare și înțelegerea cauzei din spatele comportamentului.

 3. Intră în „triunghiul dramatic”

Părintele devine  salvatorul copilului, atacatorul agresorului, adversarul școlii.

Iar această dinamică escaladează conflictul și îl ține pe copil în rolul de victimă.

Ce ajută în schimb este să inițiem colaborarea, să menținem calmul și să intervenim din poziția adultului reglat emoțional.

 4. Vor să rezolve imediat problema

Mulți adulți intră direct în  soluții, sfaturi și confruntări, dar  un copil aflat în stres emoțional are nevoie mai întâi de reglare, nu de soluții.

Ce ajută este conectarea înainte de corectare, siguranța emoțională și prezență calmă.

 5. Îl învață pe copil să răspundă cu agresivitate

„Lovește-l și tu.”

„Arată-i cine ești.”

“Nu stai să încasezi! Dai înapoi!

Aceste sfaturi nu dezvoltă putere interioară ci doar normalizează violența ca formă de reglare.

Ce ajută e să-l învățăm pe copil limitele sănătoase, ce înseamnă asertivitatea și cum să-și exprime emoțiile fără agresivitate.

 6. Confundă conflictul cu bullyingul

Nu orice conflict dintre copii este bullying și asta ar trebui să o înțeleagă mai întâi adulții și apoi copii.

Bullyingul presupune  repetitivitate, dezechilibru de putere, intenția de a răni sau exclude.

Dacă tratăm orice conflict ca pe o agresiune gravă, copilul poate deveni hipervigilent și anxios în relații.

Dar ajută să îl împuternicim și să aibă discernământ pentru a deosebi situațiile, să facem educație emoțională și să îi învățăm rezolvarea conflictelor.

 7. Îi cer copilului să „treacă peste”

Uneori părinții se grăbesc să închidă emoția:

•  „Nu te mai gândi.”

•  „Fii pozitiv.”

•  „Gata, a trecut.”

Dar emoțiile ignorate nu dispar ci se mută în corp, în anxietate sau în dificultăți relaționale.

Ce ajută:

•  spațiu pentru emoții,

•  procesare,

•  conversații sigure.

 8. Lasă copilul singur în emoții dificile

Unii părinți se retrag pentru că nu știu ce să spună, se simt copleșiți,le este teamă să nu agraveze situația.

Dar absența emoțională este resimțită intens de copil de aceea ajută să avem o prezență calmă, să avem disponibilitate emoțională și să avem capacitate de co-reglare.

•  co-reglarea,

•  prezența calmă,

•  disponibilitatea emoțională.

 9. Pun accent doar pe comportament

Bullyingul nu este doar despre „copii răi”.

De multe ori, în spatele agresivității există:

•  furie,

•  rușine,

•  lipsă de conectare,

•  nevoi emoționale neîmplinite.

Ce ajută:

•  curiozitatea,

•  înțelegerea contextului,

•  abordarea relațională.

10. Uită că modelul principal sunt chiar ei

Copiii învață relaționarea privind adulții:

•  cum gestionăm conflictele,

•  cum vorbim despre ceilalți,

•  cum reglăm furia,

•  cum reparăm relațiile.

Nu putem cere copiilor autoreglare dacă noi răspundem prin impulsivitate, critică sau agresivitate.

Ce ajută:

•  exemplul personal,

•  autoreglarea adultului,

•  relații bazate pe respect și siguranță.

Bullyingul nu se vindecă prin frică, rușine sau control excesiv.

Se vindecă prin:

•  relații sigure,

•  reglare emoțională,

•  conectare,

•  limite ferme și sănătoase.

Copiii nu au nevoie de adulți perfecți ci de adulți disponibili emoțional, capabili să îi ajute să transforme suferința în înțelegere și conectare.

Iar prevenția bullyingului începe întotdeauna cu relația.

Proiectul „Violența în școală. De la problemă emoțională la soluție legală” este implementat de Asociația Academia CLAR în cadrul Programului SAVE („School Anti-Violence Ecosystem”), coordonat de Fundația World Vision România și cofinanțat de Uniunea Europeană.

Durata proiectului: 18 luni | Valoarea grantului: 30.000 Euro

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă, exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Fundației World Vision România. Nici Uniunea Europeană și nici Fundația World Vision România nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea.