Ce nu vedem, dar îi afectează zilnic pe copii

Pentru mulți adulți, telefonul este un obiect dar pentru copii, este un spațiu de viață.

Acolo vorbesc, glumesc, acolo se acceptă sau se exclud, acolo se construiesc relații.

Dar tot acolo, uneori, începe și violența.

„Nu s-a întâmplat nimic. Doar au scris.”

Aceasta este una dintre cele mai frecvente reacții atunci când un conflict apare în online.

Nu a fost o bătaie, nu a fost o ceartă față în față și nu a fost nimic „grav”.

Au fost doar niște mesaje, doar niște comentarii și a postat doar un story, însă pentru copilul care le primește, impactul poate fi foarte real.

Pentru că online-ul nu este „mai puțin real” ci este doar mai puțin vizibil pentru adulți.

Cum arată violența în online

Violența din online nu arată ca în filme și nu este întotdeauna evidentă.

Uneori apare subtil:

– un mesaj ignorat intenționat
– un grup în care nu ești adăugat
– o conversație în care ești exclus
– un screenshot distribuit fără acord
– un comentariu „amuzant” despre tine
– un emoji trimis la momentul potrivit, care spune mai mult decât un cuvânt

Alteori este directă:

– jigniri
– porecle
– ironii repetate
– postări sau story-uri care te expun
– mesaje în care ești umilit

Și poate cel mai greu de dus e atunci când ai un public invizibil.

Pentru că în online nu ești rănit doar de cel care scrie.
Ești rănit și de cei care văd, citesc, dau like sau nu spun nimic.

De ce este mai greu de gestionat

Violența din online are câteva caracteristici care o fac diferită:

Nu se oprește la finalul orei- mesajele rămân, se recitesc, se retrăiesc.

Se extinde rapid- un screenshot poate ajunge la zeci de oameni în câteva minute.

Nu există pauză- copilul nu poate „ieși” din situație, pentru că telefonul este mereu aproape.

Este greu de observat- adulții nu văd conversațiile, nu văd grupurile,nu văd contextul.

Și atunci, multe situații rămân nespuse.

„De ce nu spune nimic copilul?”

Răspunsul simplu – pentru că îi este teamă.

– teamă să nu fie exclus complet
– teamă să nu devină ținta și mai mult
– teamă să nu i se spună că exagerează
– teamă că îi va fi luat telefonul

Pentru un copil, grupul din online este parte din viața lui socială iar a pierde acel grup poate părea mai greu decât a suporta situația de bullying.

Ce pot face părinții

Primul lucru important este să înțelegem că online-ul nu este „mai puțin important” pentru că acum el face parte din viața viața reală a copilului.

În loc să controlăm, este mai eficient să construim relație.

Asta înseamnă:
– să vorbim despre ce se întâmplă în online, fără critică
– să întrebăm: „Cum e la voi în grup?”
– să fim disponibili, nu doar când apare o problemă
– să nu reacționăm cu panică sau sancțiuni imediate

Pentru că, dacă prima reacție este „îți iau telefonul”, copilul va învăța să ascundă.

Ce pot face profesorii

Deși multe situații pornesc din online, efectele se văd în clasă, iar un profesor atent poate observa:
– retragere
– schimbări de comportament
– tensiuni între elevi
– grupuri care nu mai comunică

Intervenția nu trebuie să fie invazivă dar ea trebuie să existe iar discuțiile despre relațiile din online, limitele și respectul pot face diferența.Pentru că educația nu se oprește la ușa clasei.

O lecție importantă pentru copii

Copiii au nevoie să înțeleagă ceva esențial:

– ceea ce scrii rămâne
– ceea ce trimiți poate fi distribuit
– ceea ce pare amuzant poate răni

Și mai ales: ești responsabil pentru ceea ce faci și în online, nu doar față în față.

Proiectul „Violența în școală. De la problemă emoțională la soluție legală” este implementat de Asociația Academia CLAR în cadrul Programului SAVE („School Anti-Violence Ecosystem”), coordonat de Fundația World Vision România și cofinanțat de Uniunea Europeană.

Durata proiectului: 18 luni | Valoarea grantului: 30.000 Euro

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă, exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Fundației World Vision România. Nici Uniunea Europeană și nici Fundația World Vision România nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea.