Ce este conflictul?

Conflictul apare atunci când avem scopuri incompatibile cu ale celuilalt. Dar de cele mai multe ori situația are legătură mai mult cu ceea ce simțim, gândim, cu ceea ce ne imaginăm și cum interpretăm situația, decât cu conflictul în sine. 

Deci, ce se află în spate?

 

Ce emoții se află în spatele conflictului?

Frica și anxietatea

De multe ori frica apare ca răspuns automat atunci când sesizăm un posibil pericol. Se poate ca frica să fie în spatele unui conflict? Cu siguranță! La fel ca și tristețea, rușinea, vinovăția sau furia. Atunci când frica devine un răspuns des pentru noi, când devine excesiv și fără un motiv foarte vizibil și începe să ne afecteze calitatea vieții sau chiar ne împiedică din a face ceea ce trebuie să facem sau ce ne dorim să facem, atunci frica devine anxietate. Metoda C.L.A.R. propune folosirea fricii ca GPS pentru încredere.

 

Tristețea și depresia

Tristețea apare ca o reacție normală, trecătoare, pe când depresia ne afectează sistemul psihic pe termen lung și nu dispare de la sine. Atunci când conflictele din viața noastră nu sunt gestionate sănătos, sau devin prea copleșitoare, este posibil să contribuie la episoade depresive, apăsătoare, letargice. Depresia este un răspuns emoțional permanent, irațional, confuz și nesatisfăcător care te va ține blocat într-o lume paralelă, plină de neputință și pericole imaginare. Metoda C.L.A.R. propune folosirea tristeței ca GPS pentru bucurie. Trăind-o și lăsând-o să ne ghideze spre ce avem nevoie. 

 

Rușinea și inferioritatea

Rușinea apare ca o reacție normală atunci când simțim că nu aparținem, că nu atingem un standard și ne poate scădea stima de sine. În schimb, rușinea poate apărea ca un răspuns la conflict, dacă de exemplu se abordează subiecte tabu, sau ne supunem la “ce va zice lumea dacă…”. Rușinea este normală, dar dacă stresul excesiv ne provoacă o stare permanentă de inferioritate, atunci poate deveni problematică și ne poate împiedica din a ne atinge obiectivele sau a duce o viață echilibrată. Inferioritatea  este un răspuns emoțional permanent, irațional, confuz și nesatisfăcător care te va ține blocat într-o lume paralelă în care tu nu exiști, nu contezi și nu ai valoare. Metoda C.L.A.R. propune folosirea rușinii ca GPS pentru obținerea plăcerii.

 

Vinovăția și culpabilitatea

Vinovăția este normală și o reacție sănătoasă atunci când observăm că am încălcat unele standarde morale sau etice sau am încălcat limitele sau drepturile altor persoane. Ea însă poate deveni copleșitoare și automată, ducând la culpabilitate. Culpabilitatea nu mai are legătură cu limitele, ci reprezintă o reacție de vinovăție chiar și atunci când responsabilitatea noastră nu este evidentă. Culpabilitatea este un răspuns emoțional permanent, irațional, confuz și nesatisfăcător care te va ține blocat într-o lume paralelă în care tu ești tot timpul vinovat, prizonier într-un sistem  inconștient de autosabotare și autopedepsire. Metoda C.L.A.R. propune folosirea vinovăției ca GPS pentru obținerea semnificației.

 

Furia și reactivitatea

Furia este una din emoțiile cele mai activatoare, ea aducând reacții corporale puternice: senzații de tensiune musculară, bătăi rapide ale inimii, senzație de căldură, înroșirea feței, creșterea ritmului respirației. Ignorată sau neascultată, furia poate duce la reactivitate, adică la starea de enervare și reacție chiar și atunci când nu avem o cauză corespunzătoare. Iritabilitatea este un răspuns emoțional agresiv, permanent, irațional, care apare ca reacție  la orice stimul și care te va ține blocat într-o lume paralelă, plină de ostilitate. Iritabilitatea determină automat gânduri autosabotorii și creează stres și conflicte inutile. Metoda C.L.A.R. propune folosirea furiei ca GPS pentru obținerea contactului.

 

Gânduri repetitive. 

Conflictul scoate la suprafață tot felul de gânduri repetitive, care ne provoacă neliniște. Apar gânduri de genul nimeni nu mă iubește sau nu merit nimic? Te gândești că trebuie să fii cel mai bun sau că niciodată nu reușești? Atunci aceste gânduri s-ar putea să îți alimenteze conflictul și starea interioară. 

 

Interpretări eronate ale realității

În conflict, deseori simțurile noastre nu mai sunt prezente, ci pleacă în trecut sau viitor. Cum se întâmplă asta? Nu mai auzim cuvintele spune se celălalt, ci începem să auzim sau să vedem respingeri, trădări, umiliri, abandonări, nedreptăți. Plecăm în povestea noastră și punem cuvintele sau gesturile celuilalt prin filtrul minții noastre de unde, uneori, ies interpretări eronate care ne amplifică și ne fac să reacționăm în moduri care nu sunt în avantajul nostru. 

 

Ne imaginăm și retrăim trecutul

Când suntem în mijlocul unui conflict deseori mintea noastră se duce prin locuri cunoscute și asumă multe lucruri în mod automat, bazat pe ce am mai experimentat noi până în acel moment. Putem proiecta pe persoana cu care avem conflictul pe cineva din trecutul nostru care ne-a făcut ceva ce ne-a rănit, putem proiecta trăsătura de personalitate a cuiva din trecutul nostru sau chiar o fostă relație de a noastră. Și atunci, nu mai avem o șansă la un conflict autentic, aducător de conștientizări și conectare, ci la o retrăire a conflictelor vechi, într-o spirală din care e greu de ieșit. De asemenea, este foarte ușor ca în cadrul unui conflict să ne activăm butoane din trecut, să ne apăsăm pe răni mai vechi și să ne supra activăm. Când avem evenimente nefavorabile în trecutul nostru care nu au fost procesate sau nu sunt gestionate ele se pot activa și reactiva deseori în momente sensibile din prezent. Și în felul acesta, în prezent, când avem un conflict cu cineva în prezent poate să ne transpună în trecut, și să ne activeze o rană mai veche, iar noi să răspundem mai puternic decât este necesar în prezent, ca și cum am fi iar în situația traumatică din trecut.  

 

Ce avem nevoie?

În spatele fiecărui comportament este o nevoie. Dacă apar conflicte deseori și nu le putem găsi o rezolvare este posibil ca răspunsul să fie la una din nevoile noastre emoționale. Când nevoile ne sunt nesatisfăcute pe perioade lungi de timp, apar comportamente negative, cum ar fi conflictul. Tu când ți-ai îngrijit ultima dată nevoile emoționale?

 

Ce putem face pentru a reduce conflictele sau intensitatea lor?

 

Perceperea realității

Conflictele sunt normale. Nu este posibil să avem scopuri și idei compatibile cu toată lumea, întotdeauna. Conflictele pot fi o oportunitate pentru conectare la cei apropiați nouă și de a găsi noi metode de relaționare, poate chiar mai potrivite ca înainte. 

Putem începe prin a vedea conflictul ca pe o șansă de a ne reconecta la persoană și să ascultăm cu urechi noi ce au de spus, cu curiozitate și interes. 

 

Gânduri suport

Uneori, gândurile care ne apar în minte nu sunt cele mai productive, ba chiar ne amplifică emoțional negativ. Nu avem de câștigat din lupta cu ele, din a încerca să le împingem într-o cutiuță în spatele minții și să le ignorăm. Cu cât le ignorăm mai mult, cu atât ele au mai multă putere asupra noastră, doar că în alt mod, unul mai ascuns. Gândurile au rolul lor de protecție și încearcă în fel și chip să ne avertizeze de potențiale pericole. Dar, uneori, sunt gânduri vechi, repetitive, care nu ne mai sunt de ajutor în situația noastră din prezent, deși ele poate au fost cândva de ajutor. Este folositor să ne dăm seama care sunt gândurile care ne încurcă și să încercăm să aducem, în mod intenționat, gânduri care ne susțin. Adică cum? Vine gândul și eu ce fac? Pai cel mai mult durează să ne dăm seama de gândurile virus – care sunt, cand apar, cum se manifestă, ce ne fac să simțim? Când le identificăm în timp real, în timp ce se întâmplă, ne aducem intenționat în minte gânduri de suport, gânduri pe care le-am construit cu scopul de a ne ajuta în a reduce din amplitudinea unui conflict sau chiar a-l încheia. 

 

Cocktailuri senzoriale

Uneori conflictele scot din interiorul nostru emoții puternice și cuvinte tăioase, care provoacă relațiile și ne pot dezavantaja. Ca să ne putem aduna, să revenim la o versiune a noastră mai prezentă și conștientă de ce spune și face, se recomandă conectarea la simțuri. Ați încercat exercițiul 5-4-3-2-1? Aruncăm privirea pe 5 lucruri pe care le putem vedea, ascultăm 4 sunete concomitent, atingem 3 lucruri, mirosim 2 și gustăm 1. 

 

Nevoi emoționale satisfăcute

Consilierea psihologică poate fi un instrument valoros pentru gestionarea conflictelor. 

Prin consiliere se dezvoltă abilități de gestiune mai eficientă și productivă a problemelor cotidiene. Noi deja avem diverse tehnici prin care ne descurcăm cu ce apare în viața noastră. Dar uneori ele ba ne consumă prea multă energie, ba nu sunt prea eficiente, unele chiar ne creează alte probleme sau ne stresează prea mult rezolvarea lor. De aceea consilierea poate acționa ca o metodă mai eficientă pentru a ne cunoaște mai bine și a ne oferi cea mai bună soluție personalizată pentru problema noastră.

 

Ce oferă Academia CLAR ca resursă pentru managementul conflictelor?

Blogul unde postăm cele mai noi informații despre sănătate psihologică: https://academiaclar.ro/blog/

Pagina noastră de Facebook, Instagram și Linkedin unde aducem actualizări permanent despre gestionarea nevoilor, situațiilor adverse din viață, imaginației, emoțiilor, gândurilor: 

https://www.facebook.com/academiaclar

https://www.instagram.com/academia.clar

https://www.linkedin.com/company/academia-clar 

Cursurile CLAR pentru copii și adulți unde se exersează metode și tehnici de conectare la noi, la alții și gestiune eficientă a situațiilor din viața noastră de zi cu zi: 

https://academiaclar.ro/metoda-clar-pentru-adulti/

https://academiaclar.ro/metoda-clar-pentru-copii/